Dr. Camelia Bănuţ Vitaminele sunt molecule esențiale în buna funcționare a organismului, pe care corpul uman nu le poate produce, ele fiind asigurate printr-un aport alimentar diversificat și suficient.
Sunt numite esențiale pentru că anumite procese din interiorul celulelor pot avea loc numai în prezența lor, lipsa unei vitamine ducând la apariția de boli grave.
Pentru a putea fi activate, vitaminele trebuie să se “dizolve” fie în apă ( grupul vitaminelor B și vitamina C), fie în grăsimi (vitaminele A, D, E, K). Vitaminele solubile în apă (sau hidrosolubile) își exercită acțiunea și apoi sunt eliminate; organismul nu își face rezerve. Cele solubile în grăsimi (sau liposolubile) se pot depozita în organism, în special în ficat și țesutul adipos, și apoi sunt folosite în procesele în care sunt implicate.
Lipsa sau deficitul de vitamine A, C, D, B6, B12 sau acid folic pot fi întâlnite frecvent la copii, la orice vârstă.
Riscul cel mai mare îl au copiii cu alimentație dezechilibrată, care consumă numai anumite grupe de alimente, copiii cu tulburări de alimentație (mai ales adolescente cu bulimie, anorexie nervoasă) și bolnavii cronici (boli digestive, cardiace, renale etc).
În caz de deficit vitaminic, documentat prin consult și analize medicale, pediatrul poate recomanda suplimente vitaminice, alături de un regim alimentar echilibrat.
Ce trebuie să știm despre vitamine? Care este rolul lor, ce se întâmplă în caz de deficit și de unde le putem obține?
Vitaminele hidrosolubile
Se dizolvă în apă, își exercită funcția și apoi sunt eliminate. De aceea ar trebui consumate cât mai des.
Vitamina B1 (tiamina)
Rol în: metabolismul carbohidraților, funcționarea normală a neuronilor, funcționarea mușchilor.
Deficitul determină: boala beri beri, atrofie musculară, confuzie, iritabilitate, constipație, scăderea apetitului, sensibilitate crescută la durere, tulburări de memorie.
Surse alimentare : fasole, drojdie, linte, mazăre verde, cartofi, germeni de grâu, nuci, pâine integrală, carne pui, ficat.
Vitamina B2 (riboflavina)
Rol în organism: descompunerea grăsimilor, întreținerea pielii, a părului și unghiilor.
Deficitul determină: gingivită, dermatită, afecțiuni ale ochiului.
Se găsește în: spanac, ficat, carne pui, lapte, brânză, gălbenuș de ou, drojdie, pește, germeni de grâu.
Vitamina B3 (acidul nicotinic)
Rol în: acțiunea enzimelor, funcționarea tubului digestiv.
Deficitul determină: pelagra, dermatită, diaree, tulburări de memorie, depresie.
Se găsește în: mazăre verde, linte, drojdie, brocoli, cartofi, smochine, lapte, carne, ficat, pâine integrală, prune.
Vitamina B5 (acidul pantotenic)
Rol în: vindecarea rănilor, prevenirea bolilor infecțioase, metabolismul carbohidraților și lipidelor.
Deficitul determină: dureri de cap, oboseală, tulburări de somn, căderea părului, hipotensiune, spasme musculare, scăderea imunității.
Se găsește în: linte, mazăre verde, fasole, carne, ficat, pâine integrală, fulgi de porumb, avocado, brânză.
Vitamina B6 (piridoxina)
Rol în: funcționarea sistemului nervos, producerea globulelor roșii din sânge, metabolismul proteinelor.
Deficitul determină: acnee, anemie, oboseală, dificultăți în vindecarea rănilor, căderea părului, greață, scăderea apetitului.
Se găsește în: pește marin, cartofi, ficat, drojdie, carne, lapte, castraveți, brocoli, pepene verde, pâine integrală.
Vitamina B9 (acidul folic)
Rol în: dezvoltarea embrionului uman, producerea globulelor roșii ale sângelui, metabolismul proteinelor, funcționarea tubului digestiv.
Deficitul determină: anemie, diaree, insomnie, scăderea apetitului, defecte de tub neural la făt (dacă deficiența apare în timpul sarcinii).
Se găsește în: conopidă, spanac, portocale, fasole verde, ficat, porumb, drojdie, sparanghel, vișine, alune.
Vitamina B12 (cobalamina)
Rol în: producerea globulelor roșii, dezvoltarea celulelor, diviziunea celulară.
Deficitul determină: anemie, constipație, depresie, oboseală, iritabilitate, dureri de cap, leziuni la nivelul cavității bucale.
Se găsește în: brânză, iaurt, lapte, fructe de mare, gălbenuș de ou, pește, carne, ficat.
Vitamina H (biotina)
Rol în: acțiunea enzimelor, întreținerea părului, unghiilor și a pielii.
Deficitul determină: oboseală, dureri musculare, leziuni ale pielii, lipsa poftei de mâncare.
Se găsește în: roșii, ficat, drojdie, lapte, gălbenuș de ou, prune, boabe de soia, conopidă, nuci, alune.
Vitamina C (acidul ascorbic)
Rol în: dezvoltarea oaselor și a dinților, rezistența la infecții a organismului, vindecarea rănilor, absorbția fierului.
Deficitul determină: scorbut, stare de iritare, lipsa poftei de mâncare, oboseală, sângerări, echimoze, iritabilitate, dureri articulare, căderea dinților.
Se găsește în cantități mari în: ardei gras, brocoli, salată verde, măceșe, lămâi, portocale, varză acră, coacăze. Însă cantități variabile de vitamina C pot fi regăsite în toate fructele și legumele proaspete.
Vitaminele liposolubile
Sau solubile în grăsimi se pot depozita în organism și folosite apoi, la nevoie.
Vitamina A (retinol)
Rol în: procesele chimice ale vederii, întreținerea părului, a unghiilor și a pielii.
Deficitul determină: afectarea vederii nocturne, piele uscată și crăpată, tulburări de formare ale dinților și oaselor, tulburări de creștere la copil.
Se găsește în: morcovi, ficat, spanac, lapte, caise, sfeclă roșie, gălbenuș de ou, varză, dovleac, pepene galben.
Vitamina D (calciferol)
Rol în: asimilarea calciului în oase și dinți.
Deficitul determină: tulburări de dezvoltare ale oaselor, rahitism la copii, slăbirea oaselor la adulți (osteomalacie, osteoporoză).
Se găsește în: gălbenuș de ou, lapte, unt, brânză, smântână, drojdie, ficat, ulei de pește, ciuperci, pește oceanic.
Vitamina E (tocoferol)
Rol în: neutralizarea radicalilor liberi dăunători din celule, menținerea integrității pereților celulari.
Deficitul determină: tulburări ale sistemului nervos, avort spontan, tulburări ale digestiei grăsimilor.
Se găsește în: germeni de grâu, ficat, unt, gălbenuș de ou, alune, semințe de floarea soarelui, țelină, nuci, porumb, soia.
Vitamina K
Rol în: coagularea sângelui.
Deficitul determină: hemoragii (mai ales la nou născuți).
Se găsește în: varză, salată verde, spanac, brocoli, ficat, gălbenuș de ou, conopidă, roșie, lapte.
Se observă că o alimentație variată, cu alimente din toate grupele, asigură un aport corespunzător de vitamine. Asta cu atât mai mult cu cât cantitatea de vitamine necesară este foarte mică pentru ca organismul să funcționeze în condiții optime.
De remarcat este faptul că vitamina B12 se găsește doar în alimentele de origine animală. Ca urmare, dieta vegetariană strictă nu este indicată la copii! Chiar și adulții vegetarieni prezintă riscuri pentru sănătate, de aceea li se pot recomanda suplimente vitaminice.
Pe de altă parte, singura sursă de vitamina C este reprezentată de grupa fructelor și legumelor! Fiind ușor de distrus prin preparare termică, trebuie să acordăm o atenție deosebită consumului zilnic de fructe și legume proaspete.
Precursorii vitaminei D au origine alimentară, dar activarea lor în compuși bioactivi se face la nivelul pielii sub acțiunea razelor solare. În tările în care climatul nu asigură o expunere suficientă la razele UV sau în sezonul rece în țările cu climat temperat, ca în cazul țării noastre, se recomandă suplimentarea cu preparate de vitamina D.
Vitaminele aduc numai beneficii?
Mai puțin cunoscut este faptul că vitaminele, dacă sunt consumate în exces, pot avea efecte toxice asupra corpului uman, cu consecințe grave asupra sănătății! Toxicitatea este mai mare pentru vitaminele liposolubile, stocate la nivelul țesuturilor, și apare în mai mică măsură pentru cele hidrosolubile care sunt eliminate rapid de către organism.
Recomandarea generală este să avem grijă ce preparate vitaminice administrăm copiilor noștri, să citim cu grijă etichetele și să rezistăm impulsului în fața cutiilor frumos colorate și a publicității agresive.
Este mai simplu și mai sănătos să ne folosim de aliatul nostru cel mai bun, alimentația echilibrată și diversificată!
© Nutriţie pediatrică
