Dr. Camelia Bănuţ Diareea acută sau enterocolita acută reprezintă una dintre afecțiunile în care regimul alimentar joacă un rol important în tratamentul bolii.
Cum știm dacă copilul are diaree?
Vorbim despre enterocolită acută atunci când apare o scădere a consistenței scaunelor și/sau o creștere a numărului lor (de obicei peste 3 pe 24 de ore), însoțite sau nu de febră sau vărsături (gastroenterocolita acută). Durata este, de obicei, sub 10 zile, nu mai mult de 14 zile.
Datorită pierderii rapide de lichide, gastroenterocolita se poate complica cu diferite grade de deshidratare, de la ușoară la severă.
Cauza cea mai frecventă a diareei acute în Europa și implicit în România, conform ESPGHAN, o constituie infecția virală (rotavirus, norovirus). Urmează apoi infecțiile bacteriene (E coli, Salmonella) și infestația cu paraziți (în special Giardia).
Ce tratament recomandă medicul de obicei?
În primul rând, vor fi internați și tratați în spital toți copilașii care:
- prezintă vărsături numeroase și sunt incapabili să tolereze lichidele administrate oral
- prezintă deshidratare severă (au pierdut peste 9% din greutatea corporală)
- au manifestări neurologice (letargie, somnolență, convulsii)
- sunt suspecți de boli ce necesită intervenție chirurgicală
- nu pot fi tratați la domiciliu din motive socio-economice
Pentru restul copiilor se va iniția tratamentul acasă.
Principiile de tratament:
Obligatoriu, regulile de igienă trebuie respectate strict pentru a preveni răspândirea bolii la ceilalți membri ai familiei. Se pune accent pe spălarea pe mâini cu săpun, schimbarea frecventă a lenjeriei copilului și pe cea de pat, sterilizarea tetinelor, spălarea cu atenție a tacâmurile folosite de bolnav.
Rehidratarea și apoi menținerea hidratării reprezintă principalul obiectiv al tratamentului gastroenterocolitei acute la copil!
Acestea se realizează cu soluții speciale pentru rehidratarea orală și se administrează conform cu recomandările medicului, în funcție de gradul de deshidratare al copilului.
Aceste soluții pentru rehidratare orală sunt disponibile în farmacii, iar mamele trebuie să știe că au datorită compoziției un gust oarecum neplăcut. Pentru a ușura administrarea lor, unor soluții de rehidratare li s-a adăugat aromă de fructe (măr, banana), fiind la fel de eficiente în combaterea deshidratării.
Compoziția soluției de rehidratare orală (pentru 1 litru soluție):
Recomandări ESPGHAN OMS
Energie (kcal) – 80
Osmolaritate(mOsm) 200-250 311
Glucoză (g) 14-20 20
Sodiu (mmol) 60 90
Potasiu (mmol) 20 20
Citrat (mmol) 10 10
ESPGHAN=Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică
OMS=Organizația Mondială a Sănătății
La copiii cu gastroenterocolită acută fără deshidratare este suficient un consum adecvat de lichide (apă plată, ceai din plante), care să mențină starea de hidratare în limite normale în ciuda pierderilor prin scaune și/sau vărsături.
Tratamentul medicamentos nu reprezintă baza tratamentului gastroenterocolitei acute. Antibioticele nu sunt recomandate de rutină în diareea acuta, ci doar pentru anumite bacterii și în condiții clinice specifice.
Pot fi recomandate probioticele pentru că în anumite cazuri s-a dovedit o reducere a frecvenței și duratei diareei (în special în diareea asociată tratamentului antibiotic, diareea virală), substanțele absorbante (Smecta) sau agenții antisecretori (Hidrasec).
Dieta alimentară (sau realimentarea) va respecta principiul reintroducerii progresive a alimentelor pe care copilul le consuma înainte de îmbolnavire, în funcție de toleranța sa digestivă.
Alimentația copilului cu diaree acută:
Diareea acută fără deshidratare, fără vărsături
În cazul acestor copii se recomandă un consum mai mare de lichide care să compenseze pierderile care apar prin scaune.
Nu este necesară nici o restricție cu privire la alimentele pe care le pot consuma până la obținerea vindecării. Se va limita, totuși, cantitatea de sucuri de fructe și de băuturi carbogazoase consumate.
Diareea acută cu deshidratare ușoară sau moderată, cu sau fără vărsături
Sugarii alăptați vor primi în continuare lapte de mamă datorită conținutului de substanțe care protejează sau stimuleaza în mod direct mucoasa intestinală. Soluția de rehidratare orală se poate asocia alăptatului.
Sugarii alimentați cu formule de lapte praf vor fi mai întâi rehidratați cu soluția de hidratare orală (până la maxim 4 ore, în funcție de gradul de deshidratare), apoi vor fi hrăniți cu același preparat de lapte praf pe care îl consumau înainte. În unele cazuri de diaree severă, prelungită, în care există riscul apariției intoleranței la lactoză, medicul poate recomanda înlocuirea formulei obișnuite cu una delactozată.
Sugarii deja diversificați și copiii mai mari cu semne de deshidratare vor primi în primele ore soluția de rehidratare orală, apoi, în funcție de toleranța digestivă și fără a fi forțați să mănânce, vor fi realimentați progresiv.
La începutul realimentării sunt preferate:
- alimentele bogate în amidon: orez, paste, pâine (prăjită sau nu)
- fructe: măr copt, banana
- piure sau supe de morcov, rădăcină de păstârnac sau pătrunjel, dovlecel, cartofi
- brânza de vaci, iaurt simplu
- carne slabă, fiartă sau la grătar
- ceai, apă plată
În prima etapă, se vor evita fructele proaspete sau sub formă de sucuri, dulciurile concentrate, grăsimile, prăjelile, băuturile carbogazoase, leguminoasele (fasole, năut, linte, mazăre uscată), varză, brocoli, ardeiul iute. Aceste alimente pot duce la creșterea numărului de scaune, accentuarea disconfortului abdominal sau pot constitui un factor iritant în plus pentru mucoasa intestinală.
De reținut:
Studiile medicale efectuate în ultimii ani combat ideea unei restricții alimentare majore în diareea acută la copil. S-a observat că, de fapt, prezența nutrienților în tractul digestiv ajută la menținerea integrității mucoasei intestinale și reduce posibilitatea multiplicării bacteriene, prevenind astfel apariția unor leziuni intestinale grave.
© Nutriţie pediatrică
