Dr. Camelia Bănuţ Diversificarea bebelușului este un subiect frecvent abordat de către site-urile pentru mămici. Este mult discutat, privit din diferite puncte; a generat curente (ex. autodiversificarea).
Dacă încercăm să ne distanțăm puțin și să privim lucrurile în ansamblu, putem observa că, de fapt, există 4 principii care, dacă sunt respectate, asigură o tranziție ușoară între alimentația exclusiv lactată și cea diversificată, a copilului mare.
Conform recomandărilor făcute de Organizația Mondială a Sănătății ( ghidul în original este aici), diversificarea bebelușului ar trebui:
1. Să fie începută la momentul potrivit (timely);
2. Să fie adecvată necesităților sugarului (adequate);
3. Să fie sigură (safe);
4. Să respecte nevoile bebelușului (properly fed).
1.Diversificarea va fi începută la momentul potrivit.
Adică atunci când necesarul de energie (calorii) și de nutrienți (glucide, proteine, lipide, minerale și vitamine) devine mai mare decât cel care poate fi furnizat prin laptele de mamă sau formula de lapte praf.
Plecând de la observațiile făcute în țările sărace ale lumii, în care accesul la alimente poate fi dificil, iar riscul unei contaminări bacteriene sunt mari, OMS consideră că sugarul sănătos poate fi exclusiv alăptat până la vârsta de 6 luni. Astfel, există siguranța că nutrienții ce ajung la bebeluși sunt de calitate, iar riscul de contaminare este diminuat.
Fără a intra în contradictie cu recomandarea OMS-ului, Societatea Europeană de Nutriție Pediatrică (ESPGHAN) recomandă ca sugarii din Europa, în funcție de dezvoltarea neuromotorie și necesarul de nutrienți, să înceapă diversificarea între 17 săptămâni și 26 de săptămâni de viață, indiferent dacă este alăptat sau hrănit cu formula de lapte praf.
Debutul diversificării ar trebui să fie un act medical.
Momentul când se pot adăuga și alte alimente în afară de lapte este bine să fie indicat de către medicul care urmărește copilul.
2.Diversificarea trebuie să fie adecvată necesităților sugarului.
Adică alimentele alese pentru a fi oferite bebelușului să fie bine tolerate de către tubul său digestiv încă imatur. Dar să furnizeze suficientă energie și nutrienți care să-i asigure creșterea.
Să nu uităm că în primul an de viață bebelușul își triplează greutatea de la naștere, iar acest lucru cere un aport mai mare de calorii pe kilogram față de necesarul din celelalte etape ale copilăriei. Pe măsură ce se apropie de 6 luni, necesarul de calorii (dar și de proteine, vitamine și minerale) al sugarului va fi mai mare decât cel oferit de laptele de mamă (sau formula de lapte praf).
Fructele, legumele, cerealele, iar mai apoi carnea, ouăle vor fi atent alese pentru a aduce maximul de beneficii (nutrienți).
Fructele și legumele destinate sugarului
Trebuie să fie bine coapte. Pot fi oferite fie cele proaspete, fie cele congelate. Se evită conservele care pot conține surplus de zahăr sau sare, aditivi, conservanți. Astfel la bebeluș vor ajunge suficiente vitamine (mai ales vitamina C), minerale și fibre care să completeze alimentația lactată.
Cerealele
Sunt o sursă importantă de energie, fibre și minerale. Sunt relativ bine tolerate și ușor acceptate de bebeluși datorită gustului plăcut și a texturii fine. Vor fi evitate cerealele destinate consumului copiilor mai mari datorită cantității ridicate de zahăr, dar și datorită bucățelelor mici și tari conținute (semințe, fructe).
Carnea de pasăre și vită și oul
Vor fi relativ repede introduse în alimentația bebelușului (6-7 luni). Reprezintă surse bune de proteine de calitate și minerale (în special fier).
În societatea actuală, de consum exagerat, sursa alimentelor de origine animală preocupă mult mamele sugarilor mici, și pe bună dreptate. Însă este de preferat să le oferim bebelușilor alimente cumpărate din magazine (producătorii sunt obligați să îndeplinească anumite standarde de calitate), decât produse provenite din surse nesigure, neverificate, “de la țară”.
Grăsimile
Vor fi introduse mai târziu în alimentația bebelușilor pentru că laptele de mamă (dar și formulele de lapte praf) încă furnizează tot necesarul de lipide pentru buna dezvoltare și funcționare, în special, a creierului.
3.Diversificarea trebuie să fie sigură.
Adică hrana să fie corect preparată și depozitată pentru a nu provoca îmbolnăvirea sugarului.
La această vârstă sistemul imunitar este imatur. Tubul digestiv poate fi ușor afectat de către bacteriile sau toxinele conținute în alimente.
Mâncarea preparată în casă este ideală pentru diversificare deoarece expune sugarul la o multitudine de arome, mirosuri și texturi. Dar în același timp, dacă nu este corect preparată și depozitată, poate duce la îmbolnavirea copilului.
Regulile stricte de igienă încep cu spălatul temeinic al mâinilor cu apă și săpun înainte de fiecare manipulare a hranei bebelușului. De asemenea, se spală bine tot echipamentul folosit: vas de gătit, tocător, blender, farfurii, lingurițe etc.
Respectarea timpilor de gătit ale alimentelor de origine animală ține tot de siguranța bebelușului.
Oul, al cărui gălbenuș frecvent este contaminat cu bacterii, trebuie fiert cel puțin 10 minute.
Carnea nu va fi servită niciodată copilului mic “în sânge” pentru că poate conține bacteria E.coli O157:H7 (cea responsabilă de sindromul hemolitic-uremic) sau alte bacterii ce produc gastroenterocolite mai mult sau mai puțin severe. Aceleași bacterii se pot regăsi și în derivatele lactate (iaurt, brânză) produse din lapte nepasteurizat.
4. Mâncarea va fi oferită respectând nevoile sugarului.
Procesul de hrănire în diversificarea bebelușului se va face ținând cont de manifestările de foame și de sațietate care, la această vârstă reglează foarte bine aportul alimentar. Sugarul va mânca atât cât are nevoie și orice insistență de a consuma mâncare în plus este dăunătoare.
Abilitățile de prindere a mâncării cu buzele și limba, de mestecare și înghițire se dezvoltă treptat, în decurs de câteva luni. Datorită acestui fapt, piureul oferit la început va fi fin pasat, fără bucațele care ar putea îneca bebelușul, iar consistența va fi moale, semilichidă.
Pe măsură ce sugarul se obișnuiește cu noul mod de a consuma hrana, piureul poate avea o consistență tot mai groasă.
După vârsta de 9-10 luni, în alimentația bebelușului pot apărea bucațelele fine ce vor fi prinse de către acesta cu degețelele și introduse, cu sau fără ajutor, în gură (finger foods).
În concluzie, diversificarea bebelușului reprezintă o etapă importantă, ce poate fi depașită cu succes dacă sunt respectate cele patru principii de bază.
© Nutriţie pediatrică
