Dr. Camelia Bănuţ Este laptele de vacă cel mai bun pentru copilul meu? Această întrebare și-o pun des mamele cu copil mic și o adresează frecvent medicului pediatru.
Laptele și produsele lactate (iaurt, brânză etc) reprezintă o categorie nutrițională de bază în alimentația umană. Laptele reprezintă o sursă prețioasă de energie, proteine, calciu și vitamine cu importanță crescută mai ales în perioada copilăriei.
Până la vârsta de 1 an recomandările nutriționiștilor pediatri sunt clare, iar părinții le cunosc deja: alimentul de bază este reprezentat fie de laptele de mamă, fie de formula de lapte praf adaptată vârstei.
După vârsta de 1 an se poate introduce, treptat, laptele de vacă în alimentația copiilor.
În ultimii ani, pe de o parte datorită creșterii numărului de cazuri de alergie la proteina laptelui de vacă sau de intoleranță la lactoză, iar pe de altă parte, a dorinței unor părinți de a urma un regim vegetarian, a crescut cererea pentru laptele altor mamifere sau pentru băuturi pe bază de plante.
În încercarea de a veni în sprijinul părinților, un grup de cercetători italieni a realizat o comparație între tipurile de lapte de origine animală cele mai folosite în lume, precum și între diferitele tipuri de băuturi pe bază de plante.
Articolul original poate fi studiat aici.
Pentru că ar fi ieșit un articol prea lung, comparația dintre laptele de vacă și tipurile de lapte vegetal va urma în articolul viitor.
Mai jos am trecut, pe scurt, ideile de bază.
I.Comparație între laptele de mamă, laptele de vacă și laptele altor specii de mamifere:
Compoziția pentru 100g:
| Tipul de lapte | Laptele de mamă | Vacă | Bivoliță | Capră | Oaie | Măgăriță |
| Energie (kcal) | 70 | 62 | 99 | 66 | 100 | 37 |
| Apă (g) | 87,5 | 87,7 | 83,2 | 87,7 | 82,1 | 90,8 |
| Proteine (g) | 1,0 | 3,3 | 4 | 3,4 | 5,6 | 1,6 |
| Grăsimi (g) | 4,4 | 3,3 | 7,5 | 3,9 | 6,4 | 0,7 |
| Lactoză | 6,9 | 4,7 | 4,4 | 4,4 | 5,1 | 6,4 |
| Calciu(mg) | 32 | 112 | 191 | 118 | 190 | 91 |
| Fier (mg) | – | 0,1 | 0,2 | 0,3 | 0,1 | – |
| Magneziu (mg) | 3 | 11 | 12 | 14 | 18 | 4 |
| Fosfor (mg) | 14 | 91 | 185 | 100 | 144 | 61 |
| Potasiu (mg) | 51 | 145 | 112 | 202 | 148 | 50 |
| Sodiu (mg) | 17 | 42 | 47 | 44 | 39 | 22 |
| Retinol (microg) | 60 | 35 | 69 | 45 | 64 | |
| Vitamina A (microg) | 61 | 37 | 69 | 48 | 64 | |
| Vitamina E (mg) | 0,08 | 0,08 | 0,19 | 0,05 | 0,11 | |
| Tiamina (mg) | 0,01 | 0,04 | 0,05 | 0,06 | 0,07 | 0,06 |
| Vitamina B6 (mg) | 0,04 | 0,33 | 0,05 | 0,07 | ||
| Folat (microg) | 5 | 8,5 | 0,6 | 1 | 6 | |
| Vitamina B12 (microg) | 0,05 | 0,51 | 0,4 | 0,07 | 0,66 | |
| Vitamina C (mg) | 5 | 1 | 2,5 | 1,1 | 4,6 | |
| Vitamina D (microg) | 0,1 | 0,2 | 0,1 | 0,2 |
Laptele “ideal” pentru specia umană este considerat a fi laptele de mamă. De aceea compoziția fiecărui tip de lapte (animal sau vegetal) este comparată cu compoziția laptelui de mamă.
Laptele de vacă este, de departe, cel mai folosit în alimentația umană pe toată suprafața globului (83%).
Compoziția sa este cea mai apropiată de cea a laptelui de mamă.
Alte tipuri de lapte mai folosite în țara noastră sunt:
Laptele de bivoliță – este mai bogat în grăsimi (de peste 2 ori mai multe) decât laptele de vacă, deci are și calorii mai multe. Conține mai multe proteine decât laptele de vacă, iar nivelul de lactoză este comparabil.
Laptele de capră are cantități de lipide și proteine comparabile cu laptele de vacă. Însă laptele de capră conține mai ales acizi grași cu lanț scurt și mediu de atomi de carbon. Aceste tipuri de grăsimi sunt diferit metabolizate față de acizii grași cu lanț lung. Acest fapt face ca laptele de capră să fie mai ușor de digerat față de laptele de vacă.
Cantitatea de lactoză este variabilă în funcție de dieta animalului respectiv.
În ceea ce privește micronutrienții, laptele de capră conține un procent mai mare de retinol și cantități de vitamina B12 și acid folic mai mici față de laptele de vacă. Conține cantități crescute de acizi grași liberi (în special taurină).
Laptele de oaie conține cantități mai mari de lipide, proteine și lactoză decât laptele de vacă.
Predomină acizii grași cu lanț scurt și mediu, așadar este un lapte mai ușor digerabil decât laptele de vacă.
În plus, laptele de oaie conține mai puțin sodiu și potasiu decât laptele de mamă sau laptele de vacă și o cantitate mare de retinol. Conține taurină comparabil cu laptele de capră.
Laptele de măgăriță seamănă cel mai mult cu laptele matern în ceea ce privește compoziția de proteine, lactoză și săruri minerale. În schimb cantitatea de lipide conținută este semnificativ mai mică, iar nivelul de calorii este, în consecință, mai redus.
Concluzii:
Autorii acestui studiu confirmă că tipurile de lapte de origine animală (indiferent de mamiferul despre care este vorba) nu sunt potrivite pentru alimentația copilului sub 1 an.
După vârsta de 1 an se poate introduce un tip de lapte de origine animală.
Laptele de vacă se apropie cel mai mult, ca și compoziție, de laptele de mamă.
La alegerea tipului de lapte care va fi oferit copilului după 1 an vor fi luate în considerare eventualele intoleranțe și alergii, preferințele culinare ale copilului precum și accesul facil la acel tip de lapte.
Sfatul medicului pediatru care urmărește copilul poate să vă fie de folos.
II Comparația între laptele de vacă și laptele vegetal va urma în articolul viitor.
