Dr. Camelia Bănuţ Deoarece în ultima perioadă am observat la cabinet o creștere a interesului față de alimentația copilului mic (1-3 ani ), am hotărât să răspund și în scris la cele mai frecvente întrebări. Sper, astfel, să fiu de ajutor tuturor mamelor îngrijorate de modul în care mănâncă copilul lor .
Așadar:
1. Prin ce diferă etapa de copil mic față de cea de sugar sau de copil mai mare?
Creșterea în lungime și greutate este constantă în această perioadă, dar nu e la fel de intensă ca în primul an de viață (în primul an bebelușul își triplează greutatea!) și nici atât de rapidă ca în adolescență. Așadar cantitatea de alimente va trebui adaptată nevoilor copilului, însă consumul de alimente bogate în nutrienți de calitate ar trebui să fie regulă și în această perioadă.
Categoric, caracteristica importantă a acestei etape este apetitul capricios. Copilul între 1 și 3 ani trece printr-o etapă importantă de dezvoltare a personalitații, cuvantul „nu” devine preferatul lui, iar întregul proces are repercursiuni și asupra alimentației.
Copilul mic este catalogat adesea ca fiind “mofturos” la mâncare , de multe ori refuză gusturi sau texturi pe care nu le cunoaște. Alteori poate refuza categoric alimente pe care le consuma cu plăcere în etapa de sugar.
2. Câte mese pe zi ar trebui să aibă copilul mic?
Alimentele ar trebui servite în porții mici, de 5-6 ori pe zi, din cauza volumului redus al stomacului copilului. Recomandările generale sunt de a oferi 3 mese principale și 2 sau 3 gustări sănătoase pe zi.
3. De cât lapte ar mai avea nevoie la aceasta vârstă? Și ce tip de lapte ar fi cel mai indicat?
Laptele și derivatele lactate nu trebuie să lipsească din alimentație în această perioadă. Între 1 și 3 ani se vor oferi copilului în jur de 400- 500 ml lapte integral sau echivalenți ale acestuia pe zi. Laptele preferat rămâne laptele de mamă sau, în lipsa acestuia, o formulă de lapte praf specială pentru copiii mici.
După vârsta de 1 an, ESPGHAN permite folosirea laptelui de vacă dacă se dorește acest lucru și, mai ales, dacă copilul îl tolerează.
4. Ce alte alimente ar trebui să consume copilul mic?
O dietă diversificată, cu nutrienți din toate grupele alimentare, este recomandată la toate vârstele.
Copilul trebuie să consume zilnic cereale (de preferat integrale), fructe și legume cât mai variate (fie proaspete de sezon, fie congelate în anotimpul rece), proteine (carne slabă, pește, ouă dar și leguminoase).
Grăsimile nu vor fi consumate în exces. După vârsta de 2 ani vor fi preferate grăsimile de origine vegetală, în special uleiul de măsline.
Aportul suficient de lichide este foarte important mai ales vara, dar și atunci când copilul este bolnav (are febră, diaree sau în caz de vărsături). În afară de lapte, copiii ar trebui să primească doar apă.
5. Ce alimente ar fi de evitat?
În continuare vom limita aportul de zahăr și sare în alimentele copilului, ca și în etapa de bebeluș.
Sunt de evitat:
- alimentele procesate (mezeluri, brânză topită, chipsuri, dulciuri cu mulți aditivi adăugați)
- prăjelile
- alimentele mici, tari ce ar putea cauza sufocarea copilului ( alune, nuci, popcorn, etc).
6. Ce e recomandat în cazul copiilor care parcă nu mănâncă nimic?
Este important să nu forțăm copilul să mănânce! Ar fi recomandat să impunem câteva reguli simple (pe care să le și respectăm!) cum ar fi: mâncăm doar la masă, suntem atenți la ce mâncăm nu la desene animate, nu ronțăim nimic între mese. Copilul va fi încurajat cu blândețe să guste diferite alimente, va fi lăsat să mănânce singur dacă dorește.
Poate fi o etapă dificilă pentru unele mame cu copii „care parcă trăiesc cu aer”, dar consecvența părinților (ca și trecerea într-o altă etapă de dezvoltare) își va spune într-un final cuvântul și copilul va reîncepe să mănânce diversificat.
Deși câteodată pare greu, este important și să nu cedăm constant în fața pretențiilor alimentare neraționale ale copiilor pentru că obiceiurile sănătoase se formează începând cu mica copilărie.
7. Cum știm că un copil mănâncă suficient?
Creșterea constantă și corectă în greutate și înalțime raportată la curbele de creștere este, în general, garanția unei alimentații corecte și suficiente. O alimentație sănătoasă nu necesită nicidecum calcule complicate referitoare la nutrienți și calorii.
Mai multe despre alimentația copilului mic găsiți aici.
