Dr. Camelia Bănuţ Acest articol a apărut în urma constatării personale că numărul copiilor cu obezitate ce se adresează pentru evaluare la cabinetul de pediatrie în care profesez a crescut în perioada pandemiei cu SARS-CoV-2.
S-a împlinit 1 an de când omenirea se luptă cu virusul SARS-CoV-2. Distanțarea socială, alături de măsurile stricte de igienă, s-a dovedit eficientă în reducerea transmisiei acestui virus de la om la om și cu siguranță a salvat numeroase vieți. Însă timpul mai lung petrecut în locuințe, școala online sau munca de la domiciliu au dus la modificări ale stilului de viață. Copiii au mâncat poate mai mult, mai dezordonat și sigur au devenit mai sedentari.
Ce spun revistele medicale de specialitate?
În publicațiile de specialitate încep deja să apară diferite studii referitoare la greșelile alimentare din perioada de carantină, la creșterea numărului de persoane (și adulți și copii) cu obezitate sau cu complicații ale obezității.
Pentru Europa s-au publicat studii din Turcia, Polonia, Elveția sau Grecia care arată cum numărul copiilor și adolescenților cu obezitate a crescut în ultimul an.
Din diferite colțuri ale lumii au fost publicate lucrări cu același mesaj: SUA, Koreea de Sud, Mexic sau Nigeria. Toate trag aceiași concluzie: numărul persoanelor cu surplus ponderal a crescut.
Așadar problema este cât se poate de serioasă, iar extinderea este la nivel mondial.
A fost inventat chiar și un cuvânt nou: covibesity (covid+obesity). Sau covibezitate în limba română.
Covibezitatea se referă la creșterea rapidă în greutate apărută la unele persoane în perioada pandemiei cu SARS-CoV-2.
Care e de fapt problema?
Problema o constituie, de fapt, complicațiile asociate obezității. A crescut numărul de persoane ce acuză dureri articulare, incidența diabetului de tip II a crescut, la fel și riscul de afectare cardio-vasculară.
La copil complicațiile inițiale pot include dureri la mers sau dureri de spate, afectarea pubertății (la fete pubertate precoce, la băieți pubertate întârziată), anxietate, modificări de comportament etc. După câțiva ani de evoluție a obezității și copiii vor începe să prezinte diferite grade de steatoză hepatică, hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip II.
Un surplus ponderal apărut în copilărie are toate șansele să se mențină și în perioada de adult, împreună cu tot cortegiul de complicații aferente.
Din păcate nu se întrevede încă sfârșitul pandemiei. Iar perioade cu restricții de circulație, școală online sau muncă la domiciliu vor mai fi, cu siguranță.
Ce e de făcut?
Concluziile unanime sunt de monitorizare a acestui fenomen de creștere rapidă în greutate și de combatere prin stabilirea unor strategii medicale și legislative naționale.
În cazul copiilor, părinții pot juca un rol determinant în controlarea acestui fenomen.
Evitarea alimentelor nesănătoase, reducerea timpului petrecut în fața ecranelor și activitățile fizice zilnice sunt obiceiuri ce pot fi implementate în fiecare familie.
Iar dacă părinții au cel mai mic dubiu referitor la greutatea copilului lor, se recomanda evaluarea la medicul pediatru sau la medicul de familie.
Intervenția rapidă, prin măsuri luate încă de la debutul surplusului ponderal, are cele mai mari șanse să fie eficientă.
