Dr. Camelia Bănuţ Cauzele obezității sunt multiple și interconectate: obiceiuri alimentare care au ca urmare un consum crescut de energie, factori genetici, influențe din mediul înconjurător.
Cunoașterea și identificarea acestor cauze la fiecare copil în parte reprezintă primul pas spre rezolvarea lor.
Fie că sunt prezente toate aceste obiceiuri alimentare nesănătoase sau doar o parte dintre ele, consecința o reprezintă consumul sporit de calorii. Iar acumularea zilnică, treptată, a acestor calorii duce în final la suprapondere și obezitate.
Conform studiilor efectuate până în prezent, factorii nutriționali care contribuie la apariția obezității sunt:
1.Omiterea micului dejun
Micul dejun sau prima masă a zilei este în general recunoscută ca fiind cea mai importantă masă a zilei. Un studiu efectuat în 2009-2010 în SUA a arătat că 26% dintre adolescenții americani de 12-19 ani nu consumau micul dejun.
Alte studii au arătat că prezența micului dejun în meniul zilnic este corelată cu un aport mai mare de nutrienți de calitate (calciu, vitamina D, potasiu, fier) și fibre. Și, de asemenea se asociază cu un consum mai redus de sodiu, grăsimi saturate, zahăr). În general, micul dejun aduce un aport mediu de 17% (aproximativ 337kcal) din totalul unei zile.
Lipsa micului dejun duce la înfometarea organismului și poate determina un consum mai mare de calorii în cursul după amiezii și a serii.
Consumul regulat al micului dejun este recunoscut ca fiind un factor protector pentru apariția supraponderii și obezității.
2.Ronțăielile frecvente dintre mese
Același studiu amplu realizat între 2009-2010 în SUA a arătat că marea majoritate a copiilor între 2 și 19 ani consumă zilnic cel puțin 1 gustare între mese. Iar aproximativ jumătate dintre ei au chiar 2 sau 3 gustări într-o zi.
Din punct de vedere al compoziției acestor gustări, caloriile cele mai multe provin din dulciuri și băuturi îndulcite. Apoi, pe locul al doilea, apar gustările sărate: biscuiți, chipsuri, popcorn, pufuleți etc.
Toate aceste alimente, dulci sau sărate, furnizează un surplus zilnic de calorii. Surplus care, în timp, se acumulează și duce la suprapondere.
3.Numărul mai mic de mese dintr-o zi poate constitui una dintre cauzele obezității
Frecvența zilnică a meselor pare a se corela cu surplusul ponderal.
Același număr de calorii pot fi consumate într-o zi într-un numar mai mare sau mai mic de mese. Dacă se împart caloriile la mai multe mese într-o zi, șansa de a ajunge supraponderal este mai mică.
4.Dimensiunea crescută a porțiilor
În epoca modernă mărimea porțiilor a crescut tot mai mult. Marketingul agresiv la diverse produse frumos ambalate convinge consumatorul că mai mare înseamnă mai bun și mai ieftin.
S-a constatat că dacă au în față o porție mare de mâncare copiii vor mușca mai mult dintr-o dată.
Este evident că dacă porțiile sunt foarte generoase tindem să consumăm mai multe calorii la o masă.
5.Ignorarea senzației de sațietate
Sațietatea reprezintă, alături de senzația de foame, un mecanism intern de reglare a aportului alimentar.
Dar spre deosebire de foame, pe care o resimțim intens în lipsa mâncării, senzația de sațietate este mult mai discretă.
Cu abundența alimentară din epoca modernă cei mai mulți dintre adulți nu mai știu să se oprească atunci când simt că s-au săturat.
Copiii mici sunt mult mai sensibili la sațietate. Ei tind să se oprească atunci când simt că au mâncat suficient.
A nu îi forța să mănânce tot din farfurie este o formă de respect pentru copiii noștri. Și este un mod eficient de a-i învăța despre mărimea porțiilor de mâncare.
6.Recompensele reprezentate de mâncare
Se știe deja că mancărurile dulci și cele bogate în grăsimi duc la eliberarea în creier a o serie de neurotransmițători (dopamină, opioizi, serotonină etc.) care amplifică starea de bine, de plăcere.
Se pare că dacă părinții folosesc diverse alimente (în special dulciuri) pentru a-și recompensa copiii, dorința acestora de a consuma aceste alimente preferate va crește în timp.
Senzația de bine resimțită după consumul de zahăr va determina consumul tot mai crescut al produselor dulci, acumularea treptată a caloriilor și, implicit, mărirea țesutului adipos.
În concluzie, indiferent de moștenirea genetică, prin controlul factorilor alimentari implicați putem interveni în reglarea greutății copiilor noștri.
