Dr. Camelia Bănuţ Una dintre cele mai frecvente probleme digestive pentru care părinții solicită un consult pediatric, indiferent de vârstă, este constipația. Și inevitabil apare discuția despre legătura dintre constipația copilului și rolul alimentației.
Ce este constipația?
Constipația poate fi definită prin eliminarea dificilă a unor scaune de consistență crescută, modificare apărută de cel puțin 2 săptămâni. Scaunele emise sunt tari, de multe ori sunt însoțite de dureri abdominale sau perianale, iar în cazul existenței fisurilor anale, scaunele se însoțesc de sânge proaspăt în cantitate mai mică sau mai mare.
În unele cazuri constipația se datorează unor afecțiuni digestive, neurologice sau endocrine, dar în majoritatea cazurilor este de natură funcțională prin încetinirea mișcărilor peristaltice ale colonului.
Cum apare constipația?
Unii copii care în trecut au prezentat dureri în timpul defecației încearcă să împiedice eliminarea scaunului, reținându-se din a merge la toaletă. Astfel materiile fecale se acumulează în rect, devin tot mai tari și mai greu de eliminat. Copilul poate intra într-un cerc vicios din care va fi apoi greu de scos.
Schimbarea mediului, de exemplu plecarea în vacanță, poate duce la modificări temporare de tranzit intestinal în sensul instalării constipației.
De-a lungul copilăriei există trei perioade în care instalarea constipației funcționale este des întâlnită, mamele avizate putând să ia măsuri preventive:
- debutul diversificării. De exemplu după introducerea cerealelor (orez) sau la trecerea de la alimentația cu lapte de mamă la formula de lapte praf sau la schimbarea formulei cu laptele de vacă.
- trecerea de la scutec la oliță la un copil care este prea mic și nepregătit pentru acest lucru.
- intrarea în colectivitate, unii copii fiind reticenți în folosirea toaletelor publice.
Analizele medicale sunt necesare?
În prima fază nu se recomandă efectuarea de analize de laborator, ci doar respectarea unui regim alimentar corespunzător și eventual a unui tratament medical prescris de pediatru. Dacă constipația persistă, gastroenterologul pediatru va recomanda testele necesare diferențierii constipației funcționale de cea organică.
Evoluție și complicații
Evoluția îndelungată a constipației funcționale duce la creșterea dimensiunilor rectului și colonului prin stagnarea materiilor fecale voluminoase și de consistență crescută. În fazele avansate se manifestă o scădere a sensibilității rectului la prezența materiilor fecale conținute și dispare senzația de defecare. Consecința o reprezintă apariția pierderilor involuntare de materii fecale (encompresis).
Complicațiile constipației apar frecvent, inclusiv la sugari, și sunt reprezentate de fisuri anale, hemoroizi, prolaps rectal.
Tratamentul constipației funcționale și rolul alimentației
Măsuri generale
În primul rând, părinții trebuie să stabilească un program regulat de mers la toaletă, de 2-3 ori pe zi, la 5-10 minute după masă. În acest moment apare așa numitul reflex gastrocolic prin care stomacul plin cu mâncare “îi transmite” colonului că e momentul să elimine din conținutul său. Colonul își intensifică mișcările peristaltice, copilul reușind să elimine materiile fecale dacă este pus pe oliță sau toaletă.
Constipația și rolul alimentației
Rolul cel mai important în prevenirea și tratamentul constipației funcționale recent instalate îi revine alimentației echilibrate!
Iar cheia o reprezintă consumul adecvat de lichide și de fibre alimentare.
Părinții trebuie să se asigure că micuțul lor consumă o cantitate suficientă de lichide, potrivită vârstei sale, pentru ca scaunele să poată avea o consistență mai moale. Consumul în exces de lichide nu se recomandă pentru că nu aduce beneficii în plus în cazul constipației funcționale.
Cantități de lichide recomandate:
Vârsta lichide (ml/kg)
0-1 an 120-150ml/zi
1-2 ani 80-120ml/kg
3-6 ani 80-100ml/kg
7-12 ani 60-80ml/kg
13-18 ani 50-70ml/kg
Fibrele alimentare
Dieta unui copil sănătos trebuie să conțină alimente din toate grupele alimentare, având la bază (conform piramidei alimentare) cerealele, fructele și legumele. Acestea sunt alimente care, pe lângă bogăția de macro și micronutrienți, conțin cantități variabile de fibre alimentare ce susțin un tranzit intestinal optim.
Cerealele nerafinate (faina neagră, orezul brun etc), consumate sub formă de pâine, biscuiți, paste, sunt de preferat într-o alimentație sănătoasă, ele reușind să furnizeze o cantitate apreciabilă de fibre alimentare.
Fructele cele mai bogate în fibre sunt:
- perele
- prunele proaspete, dar mai ales cele uscate
- merele, consumate cu tot cu coajă
- piersicile
- nectarinele
- caisele
- căpșunile
- avocado
Sucul de fructe este recunoscut că duce la creșterea motilității tubului digestiv, în acest scop putând fi utilizat cu succes sucul proaspăt stors de pere, mere sau prune. Totuși, pentru a beneficia de efectele bune ale sucului de fructe fără a prelua și efectele nedorite (surplus de calorii, apariția cariilor dentare) se recomandă consumul cu măsură, astfel:
- între 6 și 8 luni 60-120ml/z
- între 8 și 12 luni 120-180ml/zi
- între 1 si 6 ani 120-180 ml/zi
- peste 7 ani până la 240ml/zi
Legumele, spre deosebire de fructe, sunt mai sărace în calorii și pot fi consumate la fiecare masă dacă se dorește. Cele mai bogate în fibre sunt următoarele:
- cartoful/ cartoful dulce
- brocoli
- varza
- conopida
- porumbul
- spanacul
- morcovul proaspăt, negătit
Leguminoasele, diferite de legume în principal prin cantitatea mai mare de proteine conținute, sunt reprezentate de:
- fasolea uscată
- lintea
- mazărea
- năutul
În unele cazuri, mai rare, s-a observat o legătură între constipație și intoleranța la proteinele laptelui de vacă. În aceste cazuri, la recomandarea strictă a medicului pediatru (!) excluderea lactatelor din alimentație (și înlocuirea cu proteine de altă origine, de exemplu soia) va duce la remiterea constipației.
Tratamentul medicamentos al constipației
Tratamentul medicamentos, cu laxative, va fi indicat de către medic în cazul constipațiilor funcționale care nu se remit după ce au fost luate celelalte măsuri igieno-dietetice. Acest tratament va fi de lungă durată, săptămâni sau luni, și va fi acompaniat obligatoriu de un regim alimentar adecvat.
Pe de altă parte, a fost studiat și evidențiat rolul benefic al florei intestinale în motilitatea tubului digestiv. Există studii medicale care arată că speciile de Lactobacillus și Bifidobacterium cresc frecvența scaunelor și reduc consistența lor, însă nu există încă suficiente dovezi concludente despre eficacitatea probioticelor în constipația functională a copilului.
Așadar, ce trebuie reținut despre constipația copilului și rolul alimentației?
În cazul sugarilor cu constipație funcțională se vor alege dintre fructele și legumele potrivite vârstei și toleranței digestive pe cele bogate în fibre și se vor oferi sub formă de piure sau suc proaspăt, scopul fiind obținerea de scaune moi, emise fără efort sau durere. Cele mai eficiente s-au dovedit a fi sucurile de prune, pere, mere și morcov, oferite în cantitate de 60-120ml/zi. Formulele de lapte praf îmbogățite cu fier nu necesită a fi schimbate cu altele mai sărace în fier deoarece s-a constat că fierul conținut este în cantitate prea mică pentru a putea influența tranzitul intestinal.
În cazul copiilor mici, între 1 și 3 ani, se recomandă respectarea vârstei de 18-24 de luni pentru a începe acomodarea cu olița. Dacă copilul este reticent și se opune scoaterii scutecului, va fi lăsat în pace câteva săptămâni, apoi se va încerca din nou. Fructele, legumele și cerealele sub diferite forme și în diferite combinații trebuie oferite zilnic.
În cazul preșcolarilor și școlarilor se pune accent pe folosirea toaletelor de la grădiniță sau școală în caz de nevoie și se recomandă stabilirea unui program regulat de mers la toaletă, la 5-10 minute după masă (de exemplu dimineața și seara). Se poate începe educația medicală a copilului, prin explicații simple, pe înțelesul lui, referitoare la importanța consumului de apă, fructe și legume și despre legătura dintre fibrele alimentare și un tranzit intestinal sănătos.
Așadar, dragi mămici, constipația funcțională este o problemă aparent banală, dar care poate afecta calitatea vieții copilului dumneavoastră prin suferința pe care i-o produce în mod repetat. Măsurile pe care le puteți lua acasă sunt ușor de aplicat și eficiente în formele ușoare, necesită doar perseverență și multă răbdare.
© Nutriţie pediatrică
