Tipurile de reacții adverse la mâncare

reacții adverse la mâncare

Deși este un proces normal, indispensabil vieții, consumul de alimente poate produce reacții adverse precum greață, vărsături, diaree, meteorism, erupții cutanate etc. Reacții adverse la mâncare pot să apară la orice vârstă și pot fi implicate diferite tipuri de alimente.

Există diferite grade de severitate ale acestor reacții adverse la mâncare, de la simptome ușoare, abia sesizabile, până la forme foarte grave, amenințătoare de viață în cazurile extreme.

Cele mai frecvente reacții adverse la mâncare sunt datorate:

1.Alergiilor alimentare

2.Intoleranțelor alimentare

3.Toxiinfecțiilor alimentare

Reacții la alimente pot să apară și în afecțiuni precum boala celiacă sau unele boli metabolice rare.

 

Alergiile alimentare

Reprezintă un răspuns al organismului mediat de sistemul imun la contactul cu un anumit aliment. Acest răspuns apare de fiecare dată la consumul acelui aliment (este reproductibil) și lipsește dacă respectivul aliment este evitat.

Alergia alimentară poate să apară prin implicarea imunoglobulinei E (reacție IgE mediată) sau fără implicarea imunoglobulinei E (reacție non IgE mediată).

În alergia IgE mediată expunerea la un anumit alergen alimentar duce la o reacție rapidă digestivă, respiratorie sau la nivelul pielii.

Teoretic, orice proteină alimentară ar putea produce o reacție alergică, dar în practică există anumite proteine care sunt mai frecvent implicate în acest tip de reacții.

La copiii mici cele mai frecvente alergii sunt produse de proteinele din laptele de vacă, ouă, alune, nuci, soia, fructele de mare.

La unele dintre aceste proteine apare, în timp, toleranța. Astfel că majoritatea adulților pot ajunge să tolereze laptele de vacă, soia, ouăle.

Simptomele alergiei alimentare Ig E mediate apar de obicei la câteva minute după consumul unui anumit aliment până la 2 ore.

Simptomele pot fi variate și de intensități diferite: mâncărimi la nivelul buzelor, edem al limbii/ buzelor, prurit la nivelul ochilor, lăcrimare excesivă, edem periorbital, erupția tipică, pruriginoasă (urticaria).

Legat de tubul digestiv pot să apară grețuri, vărsături, dureri abdominale, diaree. În formele mai severe apar tulburări de respirație, wheezing, spasm al laringelui, hipotensiune arterială.

Anafilaxia reprezintă forma cea mai severă a unei reacții alergice, necesită intervenție medicală rapidă.

Diagnosticul este stabilit de alergolog cu ajutorul testelor cutanate sau a dozării IgE specifice din sânge.

Alergia non IgE mediată apare în general mai târziu, după cel puțin 2 ore de la ingestia unui aliment. Simptomele predominante sunt cele digestive (greață, vărsături, diaree, scaune cu sânge). IgE specifice nu sunt crescute în sânge.

Alergia la proteinele laptelui de vacă este frecvent incriminată în acest tip de alergie.

 

Intoleranțele alimentare

Reprezintă o reacție adversă la mâncare în care nu este implicat sistemul imunitar. Apar cu o frecvență mai mare decât reacțiile alergice.

Unele reacții apar ca urmare a unor cauze organice (ex. intoleranța la lactoză, intoleranța la fructoză). Alte alimente pot produce reacții doar la consumul în exces (ex. cafeina, tiramina). Însă multe reacții de intoleranță alimentară au un mecanism de declanșare necunoscut.

Simptomele digestive apar de obicei la câteva ore după consumul unui aliment și pot dura ore sau zile.

Unele persoane pot prezenta reacții de intoleranță la mai multe alimente, iar identificarea lor poate fi dificilă.

Frecvent implicați în intoleranțele alimentare sunt carbohidrații (ex. intoleranța la lactoză, la fructoză). Dar s-au descris reacții și la aditivii alimentari cum ar fi glutamatul de sodiu sau sulfiții.

Mai multe despre intoleranța la lactoză în articolul următor.

 

Toxiinfecțiile alimentare

Apar în urma consumului de alimente contaminate cu bacterii sau toxine (ex. aflatoxine). Poate fi afectată orice persoană care le consumă.

Simptomele predominante sunt grețuri, vărsături, diaree, dureri abdominale, febră, frisoane. Apar la câteva ore până la câteva zile după ingestie.

Cele mai multe reacții toxice alimentare au o intensitate moderată și sunt autolimitante (se vindecă fără tratament medicamentos).

Infecția cu anumite tulpini de E. Coli poate duce la Sindromul hemolitic uremic, afecțiune gravă ce afectează în special copiii cu vârsta sub 5 ani.

Pentru a preveni toxiinfecțiile alimentare se recomandă respectarea cu strictețe a regulilor de igienă atât în timpul procesării alimentelor (pe liniile de producție, ambalare) cât și în momentul prelucrării acasă și a servirii lor.

 

Reacțiile adverse la alimente nu sunt rare. Ele trebuie diagnosticate de alergolog sau pediatru, iar tratamentul lor constă, de obicei, în evitarea alimentului incriminat.

Distribuie acest articol:
fb-share-icon

Articole recomandate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.