Dr. Camelia Bănuţ “Ce înseamnă să mâncăm sănătos?” este o întrebare persistentă pentru mulți oameni din societatea contemporană, cu o aparentă abundență alimentară.
A devenit aproape evident faptul că o alimentație sănătoasă este de cele mai multe ori sinonimă cu un corp sănătos.
Diferitele foruri științifice internaționale au imaginat de-a lungul ultimilor 30-40 de ani diferite modele alimentare care să ghideze populația, adulți și copii, în alegerea corecta a alimentelor.
Există ghiduri alimentare universale, valabile pentru toți oamenii, indiferent de continentul pe care se află (ex. piramida alimentară). Există recomandări la nivel de zone geografice (Europa, America de Nord etc), precum și la nivel de țări (ex My Plate).
Pentru Romania ghidul a fost publicat în 2006, se regăsește pe site-ul Ministerului Sănătății și poate fi studiat de oricine.
Aceste ghiduri trebuie să răspundă la câteva întrebări: Ce mâncăm? Cât mâncăm? Cum mâncăm?
Ce ar trebui să mâncăm?
Pe scurt, recomandările Societații de Nutriție din România, pornind de la modelul piramidei alimentare, sunt de a consuma următoarele grupe de alimente:
1.Cereale (pâine, paste, orez) 6-11 porții pe zi
2.Legume și vegetale 3-5 porții pe zi
3.Fructe 2-4 portii pe zi
4.Lapte și derivate 2-3 porții pe zi
5.Carne, pește, ouă 2-3 porții pe zi
6.Grăsimile și produsele zaharoase trebuie consumate rar și în cantități mici.
Cât mâncăm?
Necesarul de calorii consumate într-o zi variază de la o persoană la alta în funcție de vârstă, de sex (bărbații au un necesar mai mare decât femeile) și în funcție de nivelul de activitate fizică (sportivii au un necesar mai mare decât persoanele sedentare).
Pentru copii, în mare, pot fi luate în considerare următoarele repere:
– Copilul sub 10 ani are nevoie de mai puține calorii decât un adult;
– În jurul vârstei de 10 ani un copil va avea nevoie de aproximativ același număr de calorii ca și o femeie sedentară;
– Necesarul de calorii crește considerabil în adolescență. În timpul creșterii rapide în înălțime din această perioadă băieții, mai ales cei care practică un sport, pot avea nevoie de porții de mâncare mai mari decât cele ale adultului.
Deoarece necesarul de calorii poate varia mult de la o zi la alta chiar la aceeași persoană, un indicator simplu în stabilirea cantității de mâncare ar fi senzația de foame sau de sațietate transmisă de către creier.
Sunt de evitat “snackurile” sau alimentele consumate în afara meselor principale sau gustărilor pentru că pot aduce un aport mare de calorii fără ca organismul să aibă într-adevăr nevoie.
Cum mâncăm?
În Europa modelul tradițional, acceptat de altfel de către nutriționiști, este de 3 mese principale pe zi: micul dejun, prânzul, cina. Pe lângă acestea se pot intercala 2 gustări dacă se dorește. Gustările sunt utile în special la copii, care având volumul stomacului mic, au nevoie de o fragmentare a cantității totale de alimente necesare.
Mesele ar trebui să fie regulate, aproximativ în același moment al zilei. Este indicat să nu se sara peste mesele principale, în special peste micul dejun.
Altă recomandare importantă este să se ia masa într-o atmosferă linistită, fără stimuli care să distragă atenția (televizor, telefon), în compania celorlalți membri ai familiei, dacă este posibil.
Marea majoritate a adulților și copiilor cunoaște aceste recomandări referitoare la ce înseamnă să mâncăm sănătos, dar nu reușește să le aplice în viața de zi cu zi. De aici apar o serie de probleme referitoare la starea de sănătate: alergii, carii dentare, tulburări de tranzit, obezitate etc.
