carne, alimentatie, copil mic, sugar, diversificare,mancare, carnea

Carnea în alimentaţia sugarului şi copilului mic

În ultimii ani, cu toții am asistat la o schimbare continuă a trendurilor în alimentația umană. Au apărut curente diferite: vegetarieni, vegani, raw-vegani… Și prima incriminată ca fiind nesănătoasă și eliminată a fost carnea.

Dar ce părere au comunitățile medicale privind consumul cărnii de către copii?

Atât Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cât și Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică (ESPGHAN) recomandă introducerea cărnii slabe în alimentația sugarilor între 6 și 8 luni, iar apoi consumul zilnic al acesteia.

De ce? Deoarece carnea și viscerele reprezintă o sursă valoroasă de:

  • proteine de calitate, sunt prezenți toți aminoacizii esențiali (adică acei aminoacizi ce nu sunt produși de organismul uman, ei trebuind procurați din alimentație);
  • acid arahidonic, din familia acizilor grași polietilenici esențiali (LCPUFA) din seria n-6, foarte bine reprezentat la nivelul creierului sugarului;
  • vitamine din grupul B, dar și vitaminele A și E (în special în ficat);
  • minerale, mai ales fier și zinc. În jurul vârstei de 6 luni rezervele hepatice de fier ale sugarului născut la termen se epuizează, laptele de mamă reprezintă o sursă săracă de fier, iar apariția anemiei feriprive cu toate consecințele sale dramatice este o realitate dacă nu se intervine nutrițional.

Există studii recente care au demonstrat legătura dintre consumul de carne în perioda de sugar și o bună dezvoltare neurocognitivă și motorie la vârsta de 12 luni, respectiv 22 de luni.

Introducerea cărnii în alimentație se va face respectând principiile diversificării: se începe cu o cantitate mică (1 linguriță) apoi se va crește treptat cantitatea în funcție de toleranța și preferințele bebelușului. Spre vârsta de 1 an cantitatea de carne ce se recomandă a fi consumată este de 25-30 grame pe zi. Mulți sugari au tendința de a refuza primele mâncăruri ce conțin carne datorită gustului și texturii diferite, dar, în final, aceasta este bine acceptată și tolerată.

Din primele luni de diversificare, bebelușul poate consuma carne de găină, curcan, vită, precum și ficat de pui. Carnea unor specii precum porc, rață, oaie, vânat este mai greu de digerat, iar recomandarea pediatrilor români este de a o oferi după vârsta de 3 ani.

Dieta vegetariană nu este recomandată la copii, ea putând duce la grave carențe de micronutrienți (vitamine B, A, dar mai ales fier și zinc) cu repercursiuni asupra dezvoltării ulterioare a copilului. Dacă se insistă în a urma acest tip de regim alimentar, recomandările ESPGHAN sunt de a oferi sugarului cel putin 500ml lapte de mamă sau formulă de lapte pe zi împreună cu alte produse lactate (brânză, iaurt). Regimul alimentar strict vegan nu asigură o creștere optimă a copilului, ducând la retard statural și deficit în dezvoltarea neuromotorie.

Cum manipulăm și depozităm carnea:

Carnea proaspătă trebuie păstrată în frigider, pe raftul de jos, fără să fie în apropierea alimentelor gătite. Va fi preparată sau congelată în maxim două zile. Carnea congelată va trebui dezghețată rapid înainde de a o găti, fie la cuptorul cu microunde, fie ținută sub apă rece. Nu se recomandă dezghețarea treptată la temperatura camerei, nici scufundarea în apă caldă deoarece bacteriile se înmulțesc rapid în aceste condiții.

O atenție deosebită trebuie acordată și măsurilor de igienă care trebuie luate în timpul preparării cărnii. Pentru a împiedica bacteriile să ajungă în mâncarea bebelușului, dar și a copiilor mai mari, este necesară o atenție sporită în manipularea cărnii crude și în întreținerea ustensilelor ce vin în contact cu aceasta: spălarea cu detergent și apă fierbinte a cuțitelor, furculițelor, farfuriilor, suprafețelor de lucru etc. Tocătoarele ar trebui să fie diferite, unul pentru carnea crudă și altul pentru fructe, legume sau pâine.

 

Spălați-vă bine mâinile cu săpun și apă fierbinte după ce ați manipulat carnea crudă!

 

Cred că nu mai e cazul să adaug că nu se va oferi sugarului carnea insuficient gătită sau în sânge….

Unele măsuri pot părea a fi exagerate dar trebuie știut faptul că în carnea crudă pot exista bacterii cu potențial patogen marcat, în special pentru sugari și copiii mici. Este vorba în primul rând despre celebra bacterie Escherichia coli O157:H7 care prin toxina pe care o elimină produce sindromul hemolitic-uremic cu potențial fatal. Mai puțin periculoase pentru viața copilului, dar totuși implicate în producerea tulburărilor gastrointestinale, sunt și alte tipuri patogene de E coli. Dacă au condiții favorabile, acestea se înmulțesc rapid în carnea crudă. Măsurile de igienă riguroase precum și gătitul corespunzător sunt eficiente în distrugerea lor, iar consumul devine sigur pentru bebeluș.

Carnea de porc sau de miel poate fi contaminată cu paraziți (ex. Trichinella spiralis, Toxoplasma gondii), aceștia putând fi distruși doar prin preparare termică corespunzătoare.

După gătire, carnea va fi consumată de către sugar în maxim 2 ore de la pregătire! Dacă nu este posibil, va fi răcită rapid și introdusă la frigider.

Deoarece timpul de gătire a cărnii este mai lung decât cel al legumelor, pentru a economisi timp și energie puteți fierbe odata o cantitate mai mare de carne, porționată deja în bucăți mici, pe care apoi să le congelați separat. În perioada următoare scoateți doar porția de care aveți nevoie, o dezghețați rapid, o mai fierbeți sau coaceți la cuptor câteva minute pentru a distruge eventualele bacterii, o combinați cu legume și prânzul este gata!

Carnea gătită poate fi păstrată la frigider pentru maxim 24 de ore, iar la congelator pentru 30 de zile. Nu uitați să notați data preparării pe bucățile de carne păstrate la congelator!

Modalitățile de gătire și servire a cărnii:

Cele mai sănătoase metode de pregătire a cărnii pentru sugari și copiii mici (1-3 ani) sunt prin fierbere (la aburi sau direct în apă) sau prin coacere la cuptor. Carnea va fi fiartă timp de 2-3 ore sau până devine moale și ușor de tăiat.

După gătirea corectă a cărnii, aceasta va fi adăugată în diferite combinații de legume, pasată bine cu blenderul și apoi oferită sugarului. Carnea caldă este mai ușor de tocat la blender decat cea rece, puiul și curcanul sunt mai moi decat vita.

În prima etapă de diversificare, adică între 6 și 8 luni, bebelușul face cunostință cu textura și gustul ingredientelor. Carnea va fi combinată cu 2-3 legume (ex. morcov+cartof+mazăre verde+pui sau fasole verde+ardei+cartof+vită) la care se poate adăuga 1 linguriță ulei de măsline. Amestecul obținut va fi foarte bine pasat cu blenderul, se va adăuga puțină apă fiartă și răcită sau apă plată pentru a obține un piure de consistență moale, apoi poate fi oferit bebelușului.

Pe măsură ce sugarul avansează în procesul de diversificare, între 8 și 10 luni, consistența piureului de legume crește, iar carnea poate fi tocată (tot cu blenderul!) mai grosier. În continuare carnea va fi amestecată în piureul de legume pentru a fi mai ușor de mâncat de către bebeluș însă combinațiile de ingrediente devin mai complexe.

După vârsta de 10 luni-1 an se poate încerca oferirea de carne tăiată fin cu cuțitul fie în amestec cu legumele, fie separat, alături de acestea. Bebelușul poate încerca să prindă aceste bucățele fine și să le bage singur în gură (așa numitele finger foods).

După vârsta de 1 an, se va prefera, în continuare, gătirea cărnii prin fierbere, la cuptor sau pe grătar. Combinațiile ce pot fi realizate sunt numeroase (ciorbe, tocănițe, cu garnitură de legume fierte sau cu salate) și țin atât de îndemânarea mamei cât și de preferințele culinare ale copilașului.

Demn de reținut este faptul că în jurul vârstei de 2-3 ani unii copii încep să refuze carnea, deși până atunci o mâncaseră foarte bine. Nu este un motiv de îngrijorare pentru mame, carnea va fi în continuare oferită copilașului “pretențios”, dar fără să se insiste. Este o vârstă de mari achiziții psihocomportamentale, copiii devin “încăpățânați”, își testează permanent limitele și posibilitățile, iar efectele se observă și în cursul meselor. Din fericire este doar o etapă tranzitorie, mai lungă sau mai scurtă în funcție de personalitatea fiecărui copil, la sfârșitul căreia acesta își va relua obiceiurile alimentare.

De evitat!

Datorită conținutului ridicat de sare, grăsimi, aditivi și coloranți este de preferat ca sugarul, dar și copilul mic, să nu consume deloc mezeluri (crenvurști, salam, parizer, cârnați etc) și nici carne grasă . De asemenea, ar trebui evitată prepararea cărnii prin prăjire, aceasta fiind greu de digerat și plină de grăsimi nesănătoase pentru organismul uman.

Pe de altă parte, bucățile de crenvurști sau cârnați pot fi periculoase pentru viața copilului mic și datorită formei rotunde pe care o au. Acestea pot ajunge în căile respiratorii și se fixează ușor în trahee ducând la sufocare. (Afirmație valabilă pentru toate alimentele mici, tari, cu margini rotunde: struguri, alune, nuci, stafide, popcorn etc.)

Pentru a evita înecarea bebelușului, carnea va fi tocată fin cu ajutorul blenderului sau tăiată cu cuțitul în felii mici și subțiri.

Concluzie:

Carnea reprezintă o componentă esențială a alimentației umane începând cu vârsta de 6 luni. De grija cu care este pregătită și servită carnea pot depinde atât sănătatea bebelușului cât și plăcerea cu care o consumă.

© Nutriţie pediatrică

Distribuie acest articol:
error

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.