proteine, ghid de nutritie

Mic dicționar de nutriție (II): Despre proteine și rolul lor în alimentația copiilor

Toată lumea a auzit despre proteine și despre cât de importante sunt ele în alimentație. Știați că denumirea de “proteină”, derivată din grecescul “proteos”, înseamnă “principal” sau “esențial”?

Ce sunt, de fapt, proteinele?

Proteinele sunt lanțuri de molecule, numite aminoacizi, ordonate în diferite moduri. În natură există 20 de aminoacizi ce intră în compoziția proteinelor, aceștia putând fi clasificați în funcție de importanța lor nutrițională în indispensabili (sau esențiali), condiționat indispensabili și dispensabili (sau neesențiali).

Aminoacizii indispensabili sunt cei a căror prezență este obligatorie pentru creșterea și buna funcționare a organismului, dar pe care corpul uman nu le poate sintetiza. Ei trebuie procurați din alimentație.

Aminoacizii condiționat indispensabili pot fi sintetizați în organism într-o anumită cantitate, dar care nu este suficientă pentru a permite o funcție optimă, iar cei dispensabili sunt produși de către organism în cantitate suficientă.

 

Cei 20 de aminoacizi sunt:

Indispensabili               Condiționat indispensabili                        Dispensabili
histidina                                   arginina                                                  alanina
izoleucina                                cisteina                                                    acid aspartic
leucina                                     glutamina                                                asparagina
lisina                                        glicina                                                       acid glutamic
metionina                               prolina                                                      serina
fenilalanina                            tirozina
treonina
triptofan
valina

 

Care este rolul proteinelor?

Proteinele reprezintă “cărămizile” ce stau la baza alcătuirii tuturor celulelor. Rolul lor principal este de a asigura structura de bază a organismului.

În plus, proteinele au și funcții mai complexe, joacă rol de enzime, hormoni, sau transportori pentru diferite elemente și intervin în apărarea antiinfecțioasă (prin anticorpi).

În organism proteinele se regăsesc într-un proces dinamic: proteinele existente sunt supuse degradării până la eliberarea de aminoacizi, care la rândul lor vor suferi un proces de oxidare. În același timp, din aminoacizii prezenți în sânge și din cei nou introduși prin alimentație se vor resintetiza noi proteine.

În cazul lipsei unui singur aminoacid esențial din alimentație, apar perturbări în sinteza diferitelor lanțuri proteice, cu repercursiuni grave asupra sănătății organismului.

 

Necesarul de proteine al sugarilor și copiilor

Copiii au nevoie de proteine atât pentru procesul de întreținere a țesuturilor existente (mușchi, oase, organe interne etc), dar și pentru creșterea lor în dimensiuni pe măsură ce copilul înaintează în vârstă.

De aceea, necesarul de proteine raportat la greutatea corporală este mai mare la copil decât la adult și mult mai mare la sugar decât la preșcolar și școlar.

Sugarii mici (0-6 luni de viață) beneficiază de cantități corespunzătoare de proteine de calitate furnizate de către laptele de mamă. Formulele de lapte praf sunt astfel realizate încât să imite cât mai bine laptele de mamă din punct de vedere al compoziției, astfel că și bebelușii hrăniți cu acestea vor primi proteinele necesare.

Sugarii între 7 și 12 luni de viață, aflați în plin proces de diversificare a alimentației, vor obține în continuare majoritatea proteinelor din laptele de mamă. Necesarul va fi completat, treptat, cu proteinele din alimentele solide pe măsură ce acestea sunt introduse. Ei au nevoie, în medie, de 1g proteine/kilogram corp/zi.

Copiii (1-18 ani) au nevoie de cantități mai mici de proteine, pe măsură ce rata de creștere și de dezvoltare a organelor încetinește.

Necesarul mediu zilnic de proteine pe grupe de vârstă este următorul:
1-3 ani 0.87g/kg/zi
4-8 ani 0.76g/kg/zi
9-13 ani 0,76g/kg/zi
14-18 ani (baieti) 0,73g/kg/zi
14-18 ani (fete) 0,71g/kg/zi

 

Ce se întâmplă în cazul unui aport inadecvat de proteine?

  • Consumul redus de proteine duce la apariția malnutriției proteice sau proteincalorice (dacă se asociază și cu scăderea numărului de calorii consumate).
  • consumul în exces de proteine va duce, în timp, la obezitate, precum și la afecțiuni digestive sau renale.

Ce sunt proteinele de calitate și în ce alimente le găsim?

Proteinele complete (sau de bună calitate) conțin toți cei 9 aminoacizi indispensabili. Acestea asigură creșterea și dezvoltarea copilului, dar și refacerea “uzurii” țesuturilor.

Proteinele de calitate se găsesc în alimentele de origine animală: carne, pește, ouă, lapte și derivate lactate.
Cea mai mare valoare proteică o are albușul de ou, în a cărui compoziție se regăsesc doar apa și proteinele, și care conține toți aminoacizii esențiali.
Carnea conține cantități variabile de proteine de calitate și grăsimi, în funcție de specie.
Soia este singura plantă ce conține proteine complete și poate fi folosită alternativ cu produsele animale.

Proteinele incomplete (sau de calitate inferioară) se caracterizează prin lipsa unuia sau a mai multor aminoacizi esențiali. Se găsesc în cantități variabile în produsele de origine vegetală: cereale, leguminoase, nuci, semințe.

Glutenul reprezintă proteina din grâu (dar se regăsește și în alte cereale: secară, orz, ovăz). Orezul și porumbul sunt singurele care nu conțin gluten. Persoanele cu boala celiacă (copii sau adulți) trebuie să evite cerealele cu gluten, acesta reprezentând singurul tratament al bolii. Persoanele sănătoase pot consuma glutenul, cerealele reprezentând, de altfel, baza alimentației zilnice.

Sursele alimentare de proteine:

  • Complete
    carne (pasăre, vită, porc, miel)
    pește (din orice specie)
    ouă
    lapte
    derivate lactate (iaurt, brânzeturi)
    soia
  • Incomplete
    cereale (pâine, paste, orez, mămăligă)
    leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut)
    semințe
    fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale etc)

O alimentație sănătoasă presupune consumul unei cantități adecvate de proteine din surse cât mai diverse și variate, astfel ca lipsa unui aminoacid dintr-un aliment să poată fi suplinită de prezența sa în altul.

 

© Nutriţie pediatrică

Distribuie acest articol:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.